Schimb─ârile ├«n domeniul adop╚Ťiilor ╚Ťin cont de valorile ╚Öi nevoile societ─â╚Ťilor, ╚Öi nu de nevoile copilului.

 

@Pixabay Gallery

├Äncep├ónd din 30 noiembrie un nou proiect de lege pentru reformarea adop╚Ťiilor a fost cap de afi╚Ö ├«n presa francez─â, iar guvernul a ini╚Ťiat o procedur─â de urgen╚Ť─â cu privire la textul acestui proiect.

Pe 4 decembrie 2020 Adunarea Na╚Ťional─â a adoptat o prim─â variant─â cu modific─âri a proiectului. Acesta fusese depus de deputata Monique Limon ├«mpreun─â cu al╚Ťi c├ó╚Ťiva colegi pe 30 iunie 2020. Proiectul de lege are un dublu obiectiv: ├«nlesnirea ╚Öi accesibilizarea adop╚Ťiei ╚Öi clarificarea statutului de copil aflat ├«n grija statului. Principalele modific─âri aduse de aceast─â lege sunt urm─âtoarele: li se ofer─â posibilitatea de a deveni p─ârin╚Ťi adoptivi ╚Öi cuplurilor nec─âs─âtorite, v├órsta de la care o persoan─â poate

adopta copii scade la 26 de ani, iar perioada de trai ├«n comun ├«naintea adop╚Ťiei scade la un an.

AFOR dore╚Öte s─â ├«mp─ârt─â╚Öeasc─â publicului c├óteva reflec╚Ťii legate de acest subiect, deoarece, din nefericire, se pare c─â nimeni nu s-a g├óndit s─â cear─â ╚Öi p─ârerea adul╚Ťilor adopta╚Ťi.

Consider─âm necesar s─â analiz─âm istoria adop╚Ťiilor ├«n unele ╚Ť─âri precum Rom├ónia, unde s-a creat o adev─ârat─â pia╚Ť─â a ÔÇ×fal╚Öilor orfaniÔÇť.

Pentru a evita continuarea unei astfel de situa╚Ťii ╚Öi ├«n interesul suveran al copilului, trebuie s─â ├«ncerc─âm s─â ├«nv─â╚Ť─âm din lec╚Ťiile trecutului ╚Öi s─â d─âm cuv├óntul persoanelor adoptate ╚Öi familiilor lor.

La ├«nceput, ├«n anii ÔÇÖ50 ├«n Statele Unite ale Americii ╚Öi ÔÇÖ70 ├«n restul lumii, adop╚Ťiile interna╚Ťionale aveau loc pe fondul unui vid juridic ╚Öi legislativ aproape complet, at├ót la nivel na╚Ťional, c├ót ╚Öi la nivel interna╚Ťional. Sub dictatura lui Ceau╚Öescu contractele juridice nu aveau nici o valoare ├«n validarea unei adop╚Ťii interna╚Ťionale, era nevoie de semn─âtura oficial─â a lui Nicolae Ceau╚Öescu.

├Än anii ÔÇÖ80, pentru a adopta un copil erau necesare puternice presiuni politice ╚Öi din partea p─ârin╚Ťilor adoptatori, mul╚Ťi dintre ace╚Ötia ajung├ónd s─â se adreseze ├«n scris unor oameni politici francezi. Paradoxal, ├«n 1988ÔÇô1989 Elena Ceau╚Öescu a spus nu adop╚Ťiilor interna╚Ťionale.

Dup─â c─âderea regimului la sf├ór╚Öitul lui 1989, pe 6 ianuarie 1990 ├«n Fran╚Ťa ajunge un avion cu 63 de copii: fusese creat Organismul Autorizat pentru Adop╚Ťii (OAA) ÔÇ×M├ędecins du MondeÔÇť. ├Än Rom├ónia se instaleaz─â un nou regim (condus de Ion Iliescu), care hot─âr─â╚Öte s─â-i lase s─â plece pe copiii accepta╚Ťi pentru adop╚Ťie sub regimul Ceau╚Öescu, iar apoi s─â opreasc─â adop╚Ťiile.

Dar s-a ├«nt├ómplat exact pe dos: cu ajutorul unei uria╚Öe manipul─âri mediatice (vezi Beatrice Scutaru, Images dÔÇÖenfants roumains et m├ędias occidentaux. La construction dÔÇÖune cause (1989ÔÇô1990)), SUA, Fran╚Ťa ╚Öi alte ╚Ť─âri au convins ├«ntreaga lume c─â exist─â mul╚Ťi copii adoptabili, ╚Öi astfel a luat na╚Ötere o organiza╚Ťie format─â din asocia╚Ťii umanitare ╚Öi OAA.

O prim─â lege a adop╚Ťiilor vede lumina zilei, Legea 11/1990, modificat─â pe 8 iulie 1991ÔÇ×Comitetul Rom├ón pentru Adop╚Ťii colaboreaz─â cu autorit─â┼úi centrale din str─âin─âtate care au atribu┼úii ├«n domeniul protec┼úiei copiilor ┼či al adop┼úiilor interna┼úionale, precum ┼či cu organiza┼úii autorizate de acestea, ├«n orice probleme de interes reciproc ├«n domeniul adop┼úiei.ÔÇť

Adop╚Ťiile interna╚Ťionale sunt organizate de funda╚Ťii, de agen╚Ťii ÔÇ×privateÔÇť franco-rom├óne (╚Öi din alte ╚Ť─âri), f─âr─â nici un cadru juridic, f─âr─â autoriza╚Ťie, f─âr─â constr├óngeri ╚Öi pe baza unor sume exorbitante. V├ón─âtori de copii francezi veneau ├«n Rom├ónia cu valize pline de bani pentru a-╚Öi cump─âra viitoarele progenituri.

Din 1991 se pune ├«n mi╚Öcare o ├«ntreag─â organiza╚Ťie, iar speciali╚Ötii ├«n v├ón─âtoarea de copii (lucr─âtori sociali, avoca╚Ťi, notari, doctori ╚Öi al╚Ťii) merg ├«n zonele s─ârace s─â g─âseasc─â victime. ├Äncepe o adev─ârat─â v├ón─âtoare de ÔÇ×fal╚Öi orfaniÔÇť.

├Än anii ÔÇÖ90 Rom├ónia a transformat adop╚Ťia pentru protec╚Ťia copilului ├«ntr-o afacere frauduloas─â, deoarece odat─â pronun╚Ťat─â hot─âr├órea judec─âtoareasc─â pentru adop╚Ťie copilul nu e asistat ├«n nici un fel ├«n scopul integr─ârii ├«n noua familie.

├Än paralel, ├«n Europa capitalismul se dezvolt─â tot mai mult, iar pentru a include ╚Öi Rom├ónia ├«n acest sistem au loc mai multe fuziuni de companii industriale, printre care RenaultÔÇôDacia. La momentul intr─ârii ├«n NATO, SUA au f─âcut presiuni asupra Rom├óniei pentru a avea monopolul ├«n adop╚Ťiile interna╚Ťionale. Copilul a devenit o marf─â.

├Äncetul cu ├«ncetul, statele implicate au dezvoltat, individual sau colectiv, cerin╚Ťe tot mai stricte ╚Öi detaliate prin intermediul unor texte de lege ╚Öi reglement─âri la nivel na╚Ťional, regional ╚Öi global. Conven╚Ťia ONU privind drepturile copilului (CDC) ╚Öi CLH-93 sunt texte de c─âp─ât├ói.

├Än 1993 Rom├ónia ader─â la Conven╚Ťia european─â ├«n materia adop╚Ťiei de copii. O nou─â lege vine s─â completeze legisla╚Ťia adop╚Ťiei, redefinind abandonul: ÔÇ×Copilul aflat ├«n ├«ngrijirea unei institu╚Ťii de ocrotire social─â sau medical─â de stat, a unei institu╚Ťii private de ocrotire legal constituit─â sau ├«ncredin╚Ťat ├«n condi╚Ťiile legii unei persoane fizice poate fi declarat prin hot─âr├óre judec─âtoreasc─â abandonat, ca urmare a faptului c─â p─ârin╚Ťii s-au dezinteresat de el, ├«n mod v─âdit, o perioad─â mai mare de 6 luni.ÔÇť

├Än 1994 Rom├ónia ratific─â Conven╚Ťia privind protec╚Ťia copilului ╚Öi cooperarea ├«n adop╚Ťiile interna╚Ťionale (semnat─â la Haga).

1995: ├Än Conven╚Ťia de la Haga apare un text de prim─â importan╚Ť─â: ÔÇ×Orice copil are dreptul la o familie, iar institu╚Ťiile ╚Öi familiile de plasament nu reprezint─â o familie.ÔÇť Aceasta ├«nseamn─â c─â statul nu mai vrea s─â ofere protec╚Ťie copiilor s─âi, le r─âpe╚Öte toate drepturile ╚Öi mijloacele de protec╚Ťie. Pare s─â urm─âreasc─â mai degrab─â interesul consumatorilor care sunt adul╚Ťii ╚Öi al grupurilor de lobby.

1997: Domnul Cristian T─âb─âcaru devine cel mai t├ón─âr secretar de stat, pre╚Öedintele Autorit─â╚Ťii Na╚Ťionale pentru protec╚Ťia drepturilor copilului ╚Öi adop╚Ťii. Duce o politic─â de dezinstitu╚Ťionalizare. ├Än 1998, ob╚Ťine adoptarea unei noi legi a adop╚Ťiilor, pe baza unui sistem de puncte-bonus. Cum statul rom├ón nu avea bani de cheltuit pentru protec╚Ťia copilului, acest sistem pe puncte implic─â o afacere cu multe zerouri. Comisarul european G├╝nter Verheugen a declarat: ÔÇ×Organiza╚Ťiile care doresc s─â intermedieze adop╚Ťii ╚Öi s─â lase impresia c─â fac acest lucru ├«n scopuri umanitare primesc puncte ├«n func╚Ťie de num─ârul de dona╚Ťii. S-a creat astfel o pia╚Ť─â, am v─âzut cu ochii mei cataloage din care ├«╚Ťi puteai alege un copil.ÔÇť Comisarul european pentru dezvoltare este ╚Öocat de sistemul de puncte pentru adop╚Ťii. Conform normelor Uniunii Europene, comer╚Ťul cu adop╚Ťii de copii este contrar politicii pentru protec╚Ťia copilului a UE. Agen╚Ťiile de adop╚Ťii str─âine au trimis apoi bani pentru a sprijini protec╚Ťia copilului ├«n Rom├ónia: cursuri, bunuri etc. Orice ajutor s-a transformat ├«n puncte. Cele care au ob╚Ťinut cele mai multe puncte au putut intermedia cele mai multe adop╚Ťii. ├Än 10 ani au fost adopta╚Ťi ├«n acest fel 30 000 de copii.

Domnul Nigel Cantwell (care a ├«ntemeiat ├«n 1979 la Geneva D├ęfense des enfants international ╚Öi a coordonat contribu╚Ťia ONG-urilor interna╚Ťionale la elaborarea Conven╚Ťiei privind drepturile copilului pe tot parcursul anilor ÔÇÖ80) a declarat de cur├ónd ├«ntr-un num─âr special al revistei Netz: ÔÇ×├Ängrijor─âtor este rolul OAA ├«n aceste adop╚Ťii din Rom├ónia ╚Öi din alte ╚Ť─âri (Haiti, Vietnam). Aceste sume v─ârsate de OAA, provenite ├«n general de la adoptatori, au creat un mediu sistemic ┬źpropice┬╗ pentru tot felul de activit─â╚Ťi ilicite. A╚Öa cum explica ├«n 2016, sub protec╚Ťia anonimatului, un reprezentant al autorit─â╚Ťii centrale dintr-una din ╚Ť─ârile de adop╚Ťie ├«n cauz─â, ┬źs-au constatat practici problematice (din punct de vedere etic) la nivelul autorit─â╚Ťilor locale: propunerea spre adop╚Ťie a unor copii ├«n schimbul unei cote parte din ini╚Ťiativele (financiare) ale OAA (sub form─â de ┬źproiecte de ajutor umanitar┬╗, ┬źajutor pentru dezvoltare┬╗ etc.), finan╚Ťarea direct─â de c─âtre un OAA a demersurilor prin care un copil putea fi declarat adoptabil (examenul medical).ÔÇť

├Än prezent, ÔÇ×fal╚Öii orfaniÔÇť din aceast─â genera╚Ťie au ├«ntre 20 ╚Öi 45 de ani, ╚Öi mul╚Ťi dintre ei simt nevoia s─â vorbeasc─â despre r─âd─âcinile lor, despre cum s-a desf─â╚Öurat via╚Ťa lor ├«n calitate de copii adopta╚Ťi, despre adop╚Ťie, despre toate ├«ntreb─ârile lor legate de c─âutarea originilor, despre c─âutarea unei identit─â╚Ťi ╚Öi a unei culturi (de exemplu cultura romilor), despre dezr─âd─âcinarea for╚Ťat─â, despre accesul la dosarul de adop╚Ťie, care, toate, fac parte din ├«nceputurile vie╚Ťii lor ╚Öi din istoria ╚Ť─ârii.

Chiar ╚Öi ast─âzi, dup─â 30 de ani, dialogul pare tabu ├«n familii ╚Öi ├«n societ─â╚Ťile noastre.

De la ├«nfiin╚Ťarea asocia╚Ťiei, ├«n 2015, echipa AFOR asist─â multe persoane adoptate aflate ├«n c─âutarea r─âspunsurilor ╚Öi a familiei biologice. Din anii ÔÇÖ80, majoritatea dosarelor con╚Ťin ╚Öi acte false, informa╚Ťii false despre p─ârin╚Ťii biologici (deceda╚Ťi, disp─âru╚Ťi, nici o urm─â, abandon) ╚Öi dosare medicale frauduloase.

Dac─â cunoa╚Ötem istoria procedurilor de adop╚Ťie ╚Öi felul ├«n care se desf─â╚Öurau ele putem ├«n╚Ťelege mai bine c├ót de greu le este persoanelor adoptate ╚Öi familiilor lor, care nu beneficiaz─â de asisten╚Ť─â adaptat─â atunci c├ónd se lovesc de tot felul de dificult─â╚Ťi: diferen╚Ťe culturale, tulbur─âri provocate de abandon sau de ata╚Öament ╚Öi alte tulbur─âri severe ├«n urma dezr─âd─âcin─ârii for╚Ťate, a vie╚Ťii dinainte de adop╚Ťie, neluate ├«n calcul. ├Än cazul persoanelor adoptate de etnie rom─â ├«nt├ólnim un foarte pronun╚Ťat rasism intrafamilial.

@Pixabay Gallery

Adev─ârata problem─â este faptul c─â se vorbe╚Öte prea pu╚Ťin sau chiar deloc despre dificult─â╚Ťile familiilor adoptive, care nu au fost preg─âtite s─â-i primeasc─â pe ace╚Öti ÔÇ×fal╚Öi orfaniÔÇť. Familia adoptiv─â ar trebui s─â fie asistat─â dup─â adop╚Ťia copilului, pentru siguran╚Ťa acestuia ╚Öi ├«n interesul s─âu suveran, p├ón─â la majorat, ├«n func╚Ťie de nevoile lui.

Mul╚Ťi p─ârin╚Ťi adoptivi vor s─â fie p─ârin╚Ťi perfec╚Ťi ╚Öi se ├«nvinuiesc atunci c├ónd intervin probleme, despre care nu au curajul s─â vorbeasc─â. Mai mult, foarte pu╚Ťini psihiatri ╚Öi lucr─âtori sociali ├«nva╚Ť─â cum s─â gestioneze aceste situa╚Ťii at├ót de speciale.

 

 

├Än adop╚Ťie: ÔÇ×nu e suficient s─â iube╚ÖtiÔÇť!!!

La baz─â, adop╚Ťia ├«nsemna s─â oferi o familie unui copil orfan, adic─â unui copil f─âr─â familie. Dar e limpede c─â de atunci au intervenit schimb─âri care au ╚Ťinut cont de valorile ╚Öi de nevoile societ─â╚Ťii, ╚Öi nu de nevoile copilului.

Cum vom afla p─ârerea copilului, proiectul s─âu ├«n noua familie, al─âturi de un nou p─ârinte? Dar dac─â copilul nu vrea s─â adopte o familie, cine va ╚Ťine cont de asta?╚śtim c─â sistemul pentru protec╚Ťia copilului ├«nghite mul╚Ťi bani ╚Öi nu func╚Ťioneaz─â bine. ├Än plus, presa francez─â traateaz─â cu virulen╚Ť─â, violent, protec╚Ťia copilului. Dar sistemul nu poate fi desfiin╚Ťat cu totul. E mai u╚Öor s─â manipulezi publicul ar─ât├óndu-i ce e mai r─âu, ├«ns─â nu to╚Ťi p─ârin╚Ťii biologici sunt ni╚Öte mon╚Ötri care ╚Öi-au neglijat copiii.

Noi cunoaștem foarte bine această mediatizare violentă și mincinoasă. Am trăit-o în istoria României după 1989 și ne-a marcat.

A propune ╚Öi a hot─âr├« ├«ncredin╚Ťarea unui copil unei familii adoptive constituie un act de violen╚Ť─â at├ót asupra copilului, c├ót ╚Öi asupra familiei biologice, uneori de o necesitate vital─â, alteori nu. Cum sunt preg─âtite echipele pluridisciplinare pentru a face o evaluare ini╚Ťial─â de calitate, care s─â duc─â la plasarea copilului? Ce solu╚Ťii sunt puse la punct pentru ca leg─âtura dintre copil ╚Öi p─ârin╚Ťii biologici s─â nu se rup─â definitiv ?

Mul╚Ťi copii au fost plasa╚Ťi abuziv: un exemplu gr─âitor este Marea Britanie, cu politica sa de dezinstitu╚Ťionalizare pentru reducerea cheltuielilor cu protec╚Ťia copilului. Serviciile sociale au fost ├«ncurajate financiar s─â-i retrag─â pe copii de l├óng─â p─ârin╚Ťii b─ânui╚Ťi de violen╚Ťe sau considera╚Ťi dintru ├«nceput incapabili s─â-╚Öi asume acest rol, ca ╚Öi mamele singure sau cuplurile f─âr─â posibilit─â╚Ťi financiare. O treime au fost retra╚Öi abuziv, pe motiv c─â p─ârin╚Ťii pot fi periculo╚Öi pentru progeniturile lor, ╚Öi nu fiindc─â ar fi violen╚Ťi ╚Öi ar comite neglijen╚Ťe sau abuzuri. Ace╚Öti p─ârin╚Ťi sunt cel mai adesea oameni care au o situa╚Ťie economic─â fragil─â, precar─â, familii monoparentale. S─â nu cre─âm fal╚Öi orfani doar pentru a r─âspunde presiunilor grupurilor de lobby, p─ârin╚Ťilor prea gr─âbi╚Ťi s─â aib─â un copil, sau pentru a sc─âdea cheltuielile cu protec╚Ťia copilului.

├Än Rom├ónia, o lege adoptat─â pe 1 ianuarie 2019 marcheaz─â un nou pas c─âtre ├«nchiderea centrelor. Aceast─â lege interzice plasarea ├«n institu╚Ťie a copiilor ├«nainte de v├órsta de 7 ani (spre deosebire de legea ├«n vigoare, care stipula v├órsta de 3 ani), ├«n favoarea lu─ârii ├«n grij─â a copiilor de c─âtre familii de plasament specializate. Copiii vor fi da╚Ťi ├«n adop╚Ťie dup─â un an sau doi de la primirea lor ├«n familia de plasament. Conform datelor oferite de Autoritatea pentru protec╚Ťia copilului din Rom├ónia ├«n septembrie 2020, exist─â 8000 de copii adoptabili.

Cererea este mai mare dec├ót oferta, iar num─ârul adop╚Ťiilor interna╚Ťionale a sc─âzut mult ├«n ultimii ani. A╚Öadar, sunt folosite toate mijloacele pentru a r─âspunde presiunilor, ├«n detrimentul nevoilor copiilor.

Adoptarea unui copil nu este doar un act juridic. Ca s─â existe o adev─ârat─â leg─âtur─â, nu po╚Ťi adopta un copil a╚Öa cum achizi╚Ťionezi un obiect. ├Än jurul copilului, cu acordul lui, trebuie construit un ├«ntreg proiect.

├Än proiectul de lege despre care discut─âm este subliniat interesul suveran al copilului, adic─â faptul c─â ├«n procesul de adop╚Ťie trebuie s─â primeze respectarea tuturor drepturilor sale.

Despre dreptul la identitate nu se vorbește deloc.

@Pixabay Gallery

Multe persoane adoptate ├«╚Öi caut─â acum, odat─â devenite adulte, identitatea. Adop╚Ťia plenar─â are efecte perverse, fiindc─â din punct de vedere juridic identitatea copilului se schimb─â imediat dup─â pronun╚Ťarea adop╚Ťiei. Identitatea originar─â a copilului dispare, la fel ca istoria lui dinaintea adop╚Ťiei.

Niciun proiect de lege nu stipuleaz─â ca ace╚Öti tineri adul╚Ťi s─â fie asista╚Ťi personal ╚Öi profesional pentru a se vindeca cu ajutorul c─âut─ârii identit─â╚Ťii ├«n via╚Ťa de dup─â adop╚Ťie, pentru a-╚Öi redob├óndi cultura, istoria ╚Öi r─âd─âcinile. Toate ╚Ťin de dreptul lor de a-╚Öi cunoa╚Öte identitatea, dar statul nu-i sprijin─â cu nimic. Ar trebui s─â se ini╚Ťieze o cooperare ├«ntre ╚Ťara de adop╚Ťie ╚Öi ╚Ťara de origine, pentru o reflec╚Ťie comun─â ╚Öi pentru crearea unor mijloace prin care s─â li se ofere un ajutor indispensabil at├ót persoanelor adoptate, c├ót ╚Öi familiilor lor biologice.

 

 

Publicat de AFOR pe 13 decembrie 2020

 

Referin╚Ťe:

ÔÇô Yves Den├ęch├Ęre, B├ęatrice Scutaru, International adoption of Romanian children and RomaniaÔÇÖs admission to the European Union (1990-2007)

ÔÇô Gail Kligman, Abortion and International Adoption in Post-Ceausescu Romania, 1992

ÔÇô Roelie Post, Romania, for export only, 2001

┬áÔÇô Trafic dÔÇÖenfants roumains-Reporters-1991-Ina

 

 

 

 

. . . N ' h├ęsitez pas ├á partager ! Share on Facebook
Facebook
Share on Google+
Google+
Tweet about this on Twitter
Twitter
Email this to someone
email
Pin on Pinterest
Pinterest

Laisser un commentaire

Votre adresse de messagerie ne sera pas publi├ęe. Les champs obligatoires sont indiqu├ęs avec *